Pisica și frigul – o ”relație” complicată
Pisica și frigul, se știe, nu reprezintă o combinație fericită. Cei care nu au pisici probabil se gândesc, bun, dar mâțele acelea super blănoase și robuste cum de rezistă iarna la -x grade? Ei bine, treaba asta a fost atent studiată, iar concluzia nu este una pozitivă: pisicile care trăiesc pe stradă, deci care nu au un cămin unde să se adăpostească, au o speranță de viață mult mai mică comparativ cu pisicile care trăiesc în sânul unei familii. Dragilor, pisicile sunt dependente de noi. Așadar, cei care au o pisica, iar aceasta mai cere din când în când afară, în curte, sunt vigilenți pentru a-i da drumul pisicii înapoi în casă. Sau, ca să scape de acest stres, montează o ușă batantă specială pentru ca pisica să iasă și să intre când poftește. Mai sunt și cei care scot pisica la plimbare în lesă, deci putem spune că au control absolut asupra situației. Adevărul este că temperaturile scăzute pot afecta destul de rău sănătatea pisicii, însă tu știi ce înseamnă ”prea frig”?
Când este prea frig pentru pisică
Din păcate, nu există un răspuns super exact și perfect la această întrebare, un răspuns care să acopere toate situațiile ipotetice. Cea mai scăzută temperatură pentru o pisică depinde și de factori precum rasa acesteia, vârsta, starea de sănătate, tipul de hrană pe care-l consumă și, normal, de factorii meteorologici.
Însă o regulă generală tot există: dacă afară este mult prea frig pentru tine, înseamnă că este frig și pentru pisica ta ;). E bine să știi că pisicile încep să fie afectate când temperaturile exterioare încep să scadă sub 6 grade C și se mențin astfel pentru o lungă perioadă de timp. Dacă acestei temperaturi i se adaugă nori, vânt și ploaie, iar mâța se află afară de mai multe ore, deja se poate instala hipotermia. Dacă temperatura se aproapie de limita înghețului sau scade simțitor sub zero grade, pisica poate suferi hipotermie severă ce-i poate fi fatală.
După cum aminteam și mai sus, există o serie de factori responsabili de modul în care pisica răspunde/reacționează la frig. Pisicile senioare și puiuții vor fi cele mai expuse exemplare din punct de vedere al vârstei. Explicația ar fi că cele foarte tinere au mai puține grăsimi corporale, deci nu sunt protejate eficient, iar pisicile în vârstă, pe lângă procentele scăzute de grăsime corporală, pot avea și alte probleme de sănătate care să le afecteze toleranța la frig.
De asemenea, rezistența la frig este dictată și de tipul de blană/păr. Cu cât blănița este mai deasă, mai lungă și mai rezistentă, cu atât pisica va fi mai bine protejată de efectele temperaturilor scăzute.
Din păcate, sunt foarte multe pisici care trăiesc pe străzi și iarna, expunerea prelungită la temperaturile din exterior reprezintă un risc semnificativ pentru acestea. Chiar dacă ele își găsesc diverse ascunzători unde să se adăpostească atunci când se răcește, nu înseamnă că sunt ferite de hipotermie sau de îngheț. Deseori, iarna, la cabinetele medicilor veterinari, sunt aduse pisici cu semne de îngheț, după ce au stat afară peste noapte, de exemplu. Tocmai de aceea este recomandat pentru cine are pisică să o țină cât mai mult timp în interior. Astfel, șansele ca pisica să fie ferită de probleme cresc simțitor.
Umiditatea, precipitațiile, vântul și disponibilitatea sau indisponibilitatea unui adăpost adecvat joacă și ele un rol important în determinarea temperaturii la care o pisică aflată afară poate fi în pericol. Umiditatea exagerată, vântul puternic și zăpada vor cauza probleme mari pisicilor. Dacă știi că ai prin jurul blocului pisicuțe ale nimănui, construiește-le din timp un adăpost sigur. Și mai bine ar fi să le găsești familii dornice să le adopte, să le ofere un cămin cald și stabil.
Semne că pisica suferă din pricina temperaturilor scăzute
Se știe că pisicile sunt maestre în a-și ascunde bolile și suferința, însă cu degerăturile și hipotermia lucrurile stau altfel, căci acestea prezintă semne vizibile, trebuie doar să fii atent:
- Letargie și slăbiciune accentuate;
- Pupile dilatate;
- Puls scăzut;
- Frisoane;
- Piele foarte rece la atingere;
- Respirație greoaie;
- Mucoase palide;
- Refuzul de a bea apă/de a se hrăni;
- Pisica se ascunde;
- Extremități (vârful urechilor, al cozii sau lăbuțelor) de culoare neagră (semn de îngheț).
Dacă oricare dintre aceste semne sunt vizibile la pisica ta sau la o pisică întâlnită pe stradă (dovezi ale expunerii la temperaturi scăzute), mâța trebuie adusă în casă, învelită într-un prosop sau altceva călduros și dusă de urgență la medicul veterinar. Ca măsură de prim-ajutor, pe lângă aducerea în casă și învelirea în ceva călduros, o poți așeza lângă o sursă de căldură (pe calorifer sau în apropierea unei aeroterme), poți încălzi sticle cu apă pe care să le poziționezi apoi în jurul ei (atenție, încălzirea nu trebuie făcută forțat) sau să folosești o pătură electrică sau o pătură specială cu efect termic. Poți folosi un uscător de păr dacă are blănița udă, dar ține-l la distanță pentru a nu-i provoca arsuri. Dacă o hipotermie ușoară mai poate fi combătută prin metodele menționate mai devreme, cea severă (când temperatura corporală a pisicii scade sub 30 grade C – aceasta fiind, în mod normal, undeva între 38 și 39,3 grade C) necesită intervenția de specialitate a medicului veterinar.
Cel mai bun mod de a-i oferi siguranță pisicii în perioada iernii este să o ții în casă. Chiar și așa, dacă ai o pisică dintr-o rasă fără păr, cum ar fi un Sphynx, apelează la pulovere confecționate special pentru ea și la păturici pufoase care o vor ajuta să-i țină de cald. Multe pisici se vor bucura să stea întinse pe pervazul (interior!) al unei ferestre înspre care bate soarele sau să se culcușească într-un pat, pe o salteluță sau chiar într-un pat pentru calorifer.
Dacă ai în grijă mai multe pisici fără stăpân, îți spuneam mai sus că le poți construi adăposturi care să le protejeze de vremea rece. Poți alege ceva similar cotețelor pentru câini sau să folosești containere din plastic adaptate acestui scop. Amplasează adăpostul într-o zonă ferită de intemperii și de prădători, unde pisicile să se simtă în siguranță. În interiorul adăposturilor așază păturele călduroase sau haine vechi care-ți prisosesc, orice crezi că le va putea ține de cald. De asemenea, oferă-le hrană de calitate, bogată în calorii, dar și apă proaspătă.
Atenție!
Deseori se întâmplă ca pisicile lăsate afară la temperaturi scăzute să se furișeze sub capotele mașinilor sau în spațiile de deasupra roților. În astfel de situații, pornirea autoturismului poate răni și chiar ucide o pisică. Așadar, în timpul lunilor de iarnă, este o idee bună să lovești tare capota mașinii înainte de a porni motorul, ca un fel de avertisment pentru o pisică ce s-ar putea afla pe sub vehicul.
Uite un lucru care se aplică atât câinilor, cât și pisicilor: șterge-le lăbuțele de îndată ce intră în casă. În timpul lunilor de iarnă, în situațiile în care ninge, administrațiile locale vor utiliza sare și alte substanțe pentru curățarea drumurilor. De asemenea, antigelul folosit pentru autoturisme dăunează foarte mult animalelor de companie, ingerarea acestora fiindu-le fatală. Pentru că atât câinii, cât și pisicile au obiceiul de a-și linge lăbuțele curăță-le bine când intră în casă pentru a-i feri de ingerarea tuturor toxinelor de pe afară. Cu ocazia aceasta, îi și verifici dacă au pernițele rănite sau degerate.
Un comentariu
Pingback: