Câini

Extremele nutriţionale: anorexia vs. lăcomia

Te-ai fi gândit că anorexia se întâlnește şi la câini? Această boală încadrată pe terenul nutriţiei, dar şi pe cel al comportamentului se caracterizează prin lipsa poftei de mâncare. La polul opus celor care nu vor să pape tot din castron, se află căţeii lacomi; atât de lacomi încât ar mânca cu lejeritate două, ba chiar trei mese în plus. Ce-i de făcut cu aceştia?

Să privim lucrurile cu calm: orice problemă îşi găsește, mai devreme sau mai târziu, rezolvarea. Fie că avem de-a face cu un câine anorexic sau cu unul mult prea lacom, ambele situaţii pot fi aduse pe linia de plutire.

Anorexia – simptom al unei maladii

Prima oară când am auzit vorbindu-se despre un câine anorexic, mi-am închipuit un schelet ambulant. Eram la un pas de adevăr, căci exemplarul în cauză era departe de imaginea unui câine normal. Închipuieşte-ţi un Boxer cu aspect de Ogar, căruia i se văd toate coastele şi abia mai merge de colo, colo. La vremea respectivă, medicul în grija căruia se afla bietul căţel, mi-a explicat că anorexia se dezvoltă în plan secundar, ea fiind, de fapt, un simptom al altor stări patologice de natură infecţioasă, parazitară, traumatică.

De aceea, eşti dator să urmăreşti atent cu câtă poftă mănâncă prietenul tău sau dacă mănâncă, pentru că, în spatele lipsei poftei de mâncare stau boli grave: maladii ale sistemului digestiv, probleme ale rinichilor, dereglarea funcţiilor hepatice, etc. Cu siguranță ai observat la câinele tău că, atunci când l-a durut ceva sau a avut o problemă de sănătate, apetitul său a fost scăzut.

Anorexia este influenţată şi de comportament

Anumite situaţii stresante din viaţa câinelui, îi pot da peste cap întreaga existenţă. Mutatul în casă nouă, schimbarea stăpânului sau decesul acestuia, sosirea unui nou animal în casă, lipsa armoniei în interiorul familiei, toate acestea influenţează pofta de mâncare a căţelului. Şi uite-aşa apare anorexia nervoasă!

Asta mă duce cu gândul la celebrul banc cu câinele ”rău”. Dacă l-ai uitat sau nu-l ştiai, mă simt datoare să-ţi descreţesc fruntea şi să ţi-l spun:

„Într-o zi, Ion îi face o vizită lui Gheorghe, prietenul său. Ajungând la casa acestuia, vede o placă mare la poartă pe care scria: „Câine rău! Intraţi pe propria răspundere! Mai aveţi timp să vă răzgândiţi”! Ion intră în curte cu frică, dar nu apare niciun câine. La uşa casei vede altă plăcuţă: „Câine rău! Dacă ţineţi la viaţa voastră, plecaţi acum”! Speriat de-a binelea, Ion deschide uşor uşa şi păşeşte în hol, unde îl întâmpină Gheorghe. Într-un colţ, vede un câine apatic, slab ca vai de lume, plictisit până şi de umbra lui.

– Servus, Gheo! Dar ce-i cu toate avertismentele astea, că văd că dulăul tău e foarte liniştit? Nu ziceai că-i rău?

– Îi foarte rău, dar se consumă în el…”

Mai în glumă, mai în serios, câinele lui Gheo sigur primise vizita anorexiei. Pe de altă parte, şi alimentaţia monotonă favorizează lipsa apetitului. Să ne gândim logic: dacă am mânca zilnic, şapte zile din şapte, numai şi numai cartofi prăjiţi, la un moment dat ni s-ar tăia pofta de-aşa ceva. Ce facem când ne plictisim de un fel de mâncare? Alegem altceva, diversificăm. Tocmai această diversificare joacă un rol important şi în alimentaţia câinelui: azi îi dăm crochete, mâine venim în completare și cu o conservă de calitate, poimâine crochete, dar cu o recompensă delicioasă pe lângă. Soluții există!

Cât de gravă e problema?

Traiectoria anorexiei arată cam aşa:

lipsa poftei de mâncare – anemie uşoară – scăderea masei musculare – hipotensiunea arterială (tensiune mică) – bradicardia (scăderea frecvenţei cardiace la sub 60 de bătăi pe minut).

Să nu uiţi însă ce notam anterior, că anorexia este un simptom al unei boli cu care nu e de glumit şi de aceea se impune un control medical amănunţit. Medicul veterinar va realiza o anamneză completă, adică va parcurge tot istoricul medical al câinelui pentru a pune diagnosticul corect. Tratamentul este diferit de la caz la caz. Pe lângă antibiotice sau antiinflamatoare, câinele va primi imunostimulente, rehidratante, vitamine și minerale. De îndată ce câinele a fost pus pe picioare, evită să-l alimentezi în exces. La început, dă-i mâncare în cantităţi mici, însă o hrană gustoasă, cu miros îmbietor, să-i crească, uşor, uşor, apetitul.  

Porecla lui e „Lăcomilă”

Prin natura lor câinii sunt lacomi: cei mai mulţi se aruncă asupra castronului şi, cât ar zice „Ham”, bunătăţile dispar în pântecele lor nesătule. Niciodată nu vor spune „Nu!” unei bucăţele de „ceva bun” (doar dacă e anorexic).

Cu ceva vreme în urmă, o iubitoare de câini povestea despre odorul ei: „Porecla lui e… Lăcomilă. Nici nu mai ştiu care-i este numele real. Azi toţi îl strigăm după poreclă. Ne-ar mânca şi pe noi dacă ar putea. Şi fură, doamnă! Fură tot ce prinde: resturi din gunoi, sare ca o veveriţă pe masă şi ne ia mâncarea dacă nu suntem atenţi. Mâncarea e Dumnezeul lui. Bine că nu e foarte gras, că sigur am fi avut de furcă cu el!”

Gras sau nu, Lăcomilă avea o problemă: i s-au permis cam multe. Era lacom peste măsură. Am sfătuit-o pe respectiva doamnă să urmărească periodic articolele de pe site dedicate educaţiei canine, pentru că de acolo va afla că orice învăţ are şi dezvăţ. I-am mai spus să ia legătura și cu un instructor canin, dar și să discute mai amplu cu medicul veterinar care se ocupă de Lăcomilă și să-i creeze un plan nutrițional corect. Și ghici ce? Cu nutriția adecvată și educația corespunzătoare, din câinele mult prea lacom şi năbădăios nu a mai rămas nimic. Lăcomilă l-a scos la iveală pe John, un Bulldog Francez simpatic, educat şi temperat.

Însă lăcomia, dacă este scăpată de sub control, face ravagii aducând cu sine obezitatea, bolile de stomac – uneori fatale, exemplul cel mai bun fiind torsiunea gastrică, probleme ale inimii şi ale oaselor. Hrăneşte câinele în funcţie de nevoile lui nutriţionale, stabilite prin analiza atentă a nivelului de energie, a temperamentului dar şi a problemelor de sănătate pe care este posibil să le aibă. Lasă-i apă la discreţie, dar oferă-i mâncarea după un program bine pus la punct, nu-i umple castronul de fiecare dată când el îţi cere, nu-i scăpa pe sub masă bunătăţi destinate consumului uman, pentru că-l vei transforma într-un nou Lăcomilă.

Ți-a plăcut ce ai citit? Spune-le și prietenilor!

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *