9 lucruri pe care nu le știai despre leneș / Sloth
Despre leneș eram convinsă – nici nu se putea altfel – că și-a dobândit numele* de la maniera lentă în care se mișcă. La prima vedere, ce se poate remarca la un leneș dacă nu blândețea și calmul care l-au transformat într-unul dintre cele mai înduioșătoare animale? Însă leneșul este mai mult decât atât, după cum am descoperit pe portalul celor de la AnimalWised. Din păcate, în momentul în care scriu aceste rânduri, leneșul se regăsește pe lista animalelor pe cale de dispariție. Deși s-au făcut eforturi de conservare pentru a resuscita unele specii, altele nu au fost la fel de norocoase. Exemplarele de leneș cu coamă, de exemplu, s-au redus numeric foarte mult, încă din anii 1990, din cauza defrișărilor din țara natală, Brazilia. De asemenea, leneșii sunt în pericol din cauza braconierilor, care folosesc carnea lor pentru hrană, iar pielea pentru o gamă diversă de produse. Pe site-ul The Sloth Conservation Foundation pot fi descoperite mai multe informații despre speciile de leneși, dar și despre ce se poate face pentru a proteja acest animal.
Citește și: Ce este pangolinul?
Cuprins
9 lucruri pe care nu le știai despre leneș / Sloth
Nu există un singur tip de leneș
Când vorbim despre ”leneși,” este important să știm că ne referim, de fapt, la câteva animale diferite. În general, putem vorbi despre două tipuri de leneși:
- Leneșii cu trei degete: numiți astfel deoarece membrele sunt prevăzute cu trei degete cu gheare;
- Leneși cu două degete: numiți astfel, se înțelege, pentru că au două degete cu gheare.
În cadrul acestor două tipuri principale de leneși, există șase specii. Primele patru din lista de mai jos sunt leneși cu trei degete, iar ultimele două sunt leneși cu două degete:
- Leneșul cu gât brun (Bradypus variegatus)
- Leneșul cu coamă (Bradypus torquatus)
- Leneșul pigmeu cu trei degete (Bradypus pygmaeus)
- Leneșul cu gât palid (Bradypus tridactylus)
- Leneșul Hoffman cu două degete (Choloepus hoffmani)
- Leneșul Linnaeus cu două degete (Coloepus didactylus)
Unii leneși sunt acoperiți de alge
Leneșul cu gât palid are o blană de culoare gri-verzuie, însă aspectul acesteia este înșelător. Culoarea nu este cauzată de un pigment natural, ci de faptul că pe blana acestui leneș cresc alge. O piatră care se rostogolește nu adună mușchi, dar un leneș care se mișcă lent pare să o facă. Pentru că se mișcă atât de încet, algele au timp să crească pe leneșii cu trei degete fără a fi deranjate prea mult.
Leneșii au un substrat de blană și un strat superior de păr mai lung și aspru. Algele cresc pe acest părul de la suprafață ca și cum ar fi într-o relație simbiotică cu acesta. Algele își găsesc un loc prielnic pentru a se dezvolta, iar leneșul dobândește o capacitate mai bună de camuflaj în coronamentul pădurii. Membrele superioare ale leneșului sunt mai lungi decât cele inferioare, și le folosește pe post de brațe. Cele trei gheare de pe aceste membre sunt mai degrabă ca niște degete de la mâini decât ca niște degete de la picioare, permițându-le să se cațere eficient și să rămână în siguranță la înălțime.
Leneșii sunt mai luptători decât ai crede
În ciuda mișcărilor sale destul de lente, leneșul poate deveni agresiv atunci când este nevoie. Ca parte a ritualului de împerechere, masculii se vor lupta între ei pentru a câștiga dominanța și a demonstra că sunt parteneri mai buni. Femela observă întregul ritual și, atunci când consideră că unul dintre masculi este câștigătorul, scoate un țipăt pentru a semnala învingătorul.
Ritualul de împereche se desfășoară la înălțime
Un alt fapt interesant despre leneși este legat de ceea ce se întâmplă după ce masculii au terminat ritualul de împerechere. Odată ce femela a ales un partener, actul de împerechere are loc în copaci. Deși nu este observat des în sălbăticie, se pare că acest mod este mai confortabil pentru ei. Leneșii pot aștepta până la o zi înainte de a începe efectiv împerecherea. În acest timp, ar putea fi necesar să respingă alți masculi interesați.
Leneșii sunt excelenți înotători
Probabil ai văzut videoclipuri online cu leneși încercând să traverseze lent o șosea. Ei pot fi văzuți cum se chinuie să treacă peste cele mai plate suprafețe dure, mai ales pentru că nu au crengi de care să se agațe. Totuși, când sunt în apă, leneșii sunt mult mai mobili. Având membrele anterioare mai lungi face ca mersul să fie mai dificil, dar când vine vorba de înot, lucrurile de schimbă.
Unii oameni cred că leneșii sunt atât de leneși încât dorm 20 de ore pe zi, dar acest lucru nu este adevărat. Este mai probabil să doarmă aproximativ 10 ore pe zi, restul timpului fiind petrecut căutând mâncare sau un partener.
Sexul leneșilor este dificil de determiniat
Îngrijitorii de la Zoo, cei care se ocupă strict de leneși, sunt destul de familiarizați cu aceste animale. Cu toate acestea, un aspect complicat al îngrijirii lor este că este greu să distingi între masculi și femele. Acest lucru a fost descoperit de îngrijitorii de la Grădina Zoologică din Londra, când leneșul lor cu două degete, în vârstă de 25 de ani, pe nume Prince, nu a reușit să se împerecheze cu partenera sa, Sheila. Motivul? Sheila era de fapt un mascul, ceea ce a făcut împerecherea imposibilă. Sheila a fost înlocuită cu o femelă, cunoscută sub numele de Marilyn, care în cele din urmă, s-a și reprodus, în 2018.
Cât de leneș e un leneș
E clar că leneșii și-au căpătat numele datorită vitezei lor reduse, dar s-ar putea, totuși, să nu realizăm cât de încet se mișcă. Un leneș se deplasează cu o viteză medie de doar 2 metri pe minut, prin comparație cu viteza preferată de mers a oamenilor, care este de 84 metri pe minut. Totuși, atunci când se află la înălțime, pe crengi, leneșii se pot mișca mai repede, ajungând uneori chiar și la 3 metri pe minut!
Despre leneș se știe că preferă doar frunzele
Am stabilit deja că leneșii sunt creaturi lente, dar oare de ce sunt atât de lente? Să aibe acest lucru de-a face și cu alimentația lor? Leneșii nu au o dietă variată, ci se hrănesc exclusiv cu frunze.
După ce savurează frunzele, sistemul lor digestiv începe să le descompună, dar acest proces este unul extrem de lent. Deoarece frunzele au un conținut scăzut de calorii, leneșii trebuie să își gestioneze cu mare grijă energia.
Se spune despre leneș că merge la toaletă doar o dată pe săptămână
Aceasta ar putea părea o informație ciudată, dar are mult sens. Deoarece sistemul lor digestiv funcționează foarte lent, leneșii nu au nevoie la toaletă (nici pentru number 1, nici pentru number 2 😊 ) atât de des. Acest lucru are un avantaj specific. Ca majoritatea ființelor, leneșii au numeroși prădători, mai ales pisicile sălbatice, jaguarii, etc., animale capabile să urce în copaci. De asemenea, vulturii și șerpii reprezintă o amenințare semnificativă pentru leneși.
Deși mulți dintre acești prădători pot urca, leneșii sunt mai bine protejați în coronamentul copacilor, unde sunt mai bine camuflați și puțin mai agili. Pe sol, însă, lucrurile stau altfel. Acolo, încetineala lor îi face o pradă ușoară. Petrecerea majorității timpului între crengi le oferă mai multă protecție și acces mai bun la sursa lor de hrană.
Deoarece doresc să petreacă cât mai puțin timp la sol, digestia lor lentă le permite să coboare doar o dată pe săptămână pentru a urina/a defeca. După ce fac acest lucru, își îngroapă deșeurile pentru a ascunde mirosul de prădători.
* https://www.etymonline.com/word/sloth